"Şcoala altfel"
"„Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor. Programul are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar și poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia fiecărei unități de învățământ, conform ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice privind structura anului școlar, valabil în anul școlar respectiv."- afirmă Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la programul 'Şcoala altfel".
Săptămâna trecută am participat la numeroase activităţi în cadrul programului "Şcoala altfel" şi am realizat importanţa acestora în dezvoltarea mea personală.
Săptămâna trecută am participat la numeroase activităţi în cadrul programului "Şcoala altfel" şi am realizat importanţa acestora în dezvoltarea mea personală.
Am conştientizat că programul "Şcoala altfel" este format sub aceeaşi idee ca şi programul şcolar zilnic. Urmăreşte atingerea unor obiective, scopuri bine definite şi esenţiale pentru dobândirea unor noi cunoştinţe sau reactualizarea altora, a unor aptitudini, ce la rândul lor participă la modificarea atitunilor. Prin câteva exemple din experienţa personală, îmi voi susţine opinia.
Luni şi Marţi am avut maraton de filme ce aveau ca scop completarea lecţiilor pe care le-am studiat la Limba română, şi anume cele pe Tema Iubirii. Programul a suferit nişte schimbări din cauza lipsei unor colegi ce participau la repetiţii pentru Olimpiada Corală. Marţi, pe lângă vizionare de film, am avut o activivitate legată de "Violenţa în familie". În profesia noastră, de a lucra cu oameni, cu persoane, ar fi imposibil să nu ne confruntăm cu astfel de cazuri-violenţa în familie. Prin această activitate, am putut asimila metode de diminuare sau chiar de combatere a violenţei în familie, aşa încât să pot ajuta unul dintre elevii mei ce va avea astfel de probleme.
Miercuri am organizat o excursie, împreună cu o altă clasă, a IX-a D, pe traseu Iaşi-Târgu Neamţ. Deşi am mai parcurs traseul acesta cu vechea clasa, experienţa aceasta a fost cu totul nouă. Elementele organizatorice, spre exemplu: autocarul ce a venit "la pachet" cu un ghid care, din punctul meu de vedere, a avut o contribuţie importantă în asimilarea informaţiilor cu privire la obiectivele vizitate, a fost ceva nou pentru mine.
Nu ştiu cu care dintre obiectivele vizitate ar trebui să încep. Dacă aş lua ca şi criteriu de evaluare informaţia transmisă, detaliată, în raport de cantitate şi calitate, pot spune că cel mai mult mi-a plăcut la casa memorială a lui M. Sadoveanu. Majoritatea obiectivelor pe care le-am vizitat au fost în raport de complementaritate cu lecţiile studiate la clasă, despre marii autorii. Cred că ăsta a fost unul dintre scopurile pe care excursia ar fi trebuit să-l atingă şi consider că în cazul meu a reuşit. Suplimentar, prin aceasta excursie, am mai adăugat în valiza "Mari autori", în secţia Mihail Sadoveanu, faptul că au existat cărţi scrise de acesta ce descriau o parte din viaţa sa, când rămâne orfan. Ni s-au recomandat cărţi scrise de acesta, un mare avantaj, prezentate în aşa manieră încât m-a determinat să-mi doresc să le citesc.
Încă un obiectiv din care am avut de învăţat ceva a fost la Humuleşti, la casa lui I. Creangă. La acesta, pot spune că am acumulat, am "furat" o strategie pe care o voi aplica în profesia mea. Ghidul de la casa memorială, avea un mod deosebit de a capta atenţia. Povestea locul prin poveştile lui Ion Creangă. Ne-a strâns pe toţi în jurul său şi avea un mod jucăuş de a povesti,cu joc de cuvinte, cu mimică, eu tind să cred că refăcea schena în care I. Creangă le spunea poveşti elevilor săi.
Mi-a plăcut foarte mult această metodă prin care am putut învăţa fără să învăţ cu adevărat şi fără să realizez că învăţ.
Toate acestea mă vor ajuta şi forma în cariera mea didactică, dar prin excursia noastră am putut întâlni şi situaţii ce mă formează pentru integrarea în societate.
Am avut o pauză de masă la un retaurant, am luat prânzul. După ce am mâncat, domnul nostru profesor şi-a luat acordeonul şi ne-a spus: "Nu trăi numai prin pântec,nu e viaţă fără cântec." şi împreună cu câţiva colegi am cântat şi ne-am simţit bine. Ce-i drept, poate nu aveam cele mai frumoase voci şi au fost momente când ne-am încurcat, dar doar aşa ne putem perfecţiona, prin încercări. Am tratat această situaţie într-un mod deschis, în ciuda unor dificultăţi. Astfel, am realizat că am datoria, ca un viitor învăţător, să cunosc cântecele populare, şi nu numai, să-mi doresc să le cânt pentru că la rândul meu le voi implanta această dorinţă şi elevilor mei.
Prin intermediu acestei excursii mi-am dezvoltat o trăsătură mai puţin evidentă, cea de a fi sociabilă. Excursia, fiind un fel de parteneriat cu clasa a IX-a D, pentru a se desfăşura armonios şi plăcut am comunicat şi chiar împrietenit cu această clasă. Astfel am devenit mai sociabilă şi am realizat că mă pot integra întru-un nou colectiv dacă sunt deschisă spre ai cunoaşte.
Cât am mers cu autocarul eu m-am uitat în mare parte pe geam, la peisajul diferit şi special al zonei. Aşa am reuşit să fac o poză Ozanei, cea frumos curgătoare după cum o descrie I. Creangă. Au mai fost o multitudine de imagini artistice ale naturii care m-au impresionat, dar nu am putut să le imortalizat printr-o fotografie. La fel au fost şi locurile vizitate, doar că eu am ales să scriu doar despre cele ce au avut adus o experienţă nou şi inedită formării mele.
Această excursie, din punctul meu de vedere, a contribui mult la formarea şi evoluarea mea şi pot spune că scopurile propuse au fost atinse.
Joi am discutat despre excursia pe care am facut-o şi despre importanţa obiectivelor vizitate în completarea cunoştinţelor noastre generale, după care am continuat cu maratonul de filme.
Programul "Şcoala altfel" s-a terminat joi pentru interni, deoarece am primit aprobarea de am merge la vechea.
Acest program, din punctul meu de vedere, reprezintă educaţia nonformală în procesul de învăţare, completează educaţia formală prin activităţi extraşcolare, dar care are acelaşi scop, educativ.
Luni şi Marţi am avut maraton de filme ce aveau ca scop completarea lecţiilor pe care le-am studiat la Limba română, şi anume cele pe Tema Iubirii. Programul a suferit nişte schimbări din cauza lipsei unor colegi ce participau la repetiţii pentru Olimpiada Corală. Marţi, pe lângă vizionare de film, am avut o activivitate legată de "Violenţa în familie". În profesia noastră, de a lucra cu oameni, cu persoane, ar fi imposibil să nu ne confruntăm cu astfel de cazuri-violenţa în familie. Prin această activitate, am putut asimila metode de diminuare sau chiar de combatere a violenţei în familie, aşa încât să pot ajuta unul dintre elevii mei ce va avea astfel de probleme.
Miercuri am organizat o excursie, împreună cu o altă clasă, a IX-a D, pe traseu Iaşi-Târgu Neamţ. Deşi am mai parcurs traseul acesta cu vechea clasa, experienţa aceasta a fost cu totul nouă. Elementele organizatorice, spre exemplu: autocarul ce a venit "la pachet" cu un ghid care, din punctul meu de vedere, a avut o contribuţie importantă în asimilarea informaţiilor cu privire la obiectivele vizitate, a fost ceva nou pentru mine.
Nu ştiu cu care dintre obiectivele vizitate ar trebui să încep. Dacă aş lua ca şi criteriu de evaluare informaţia transmisă, detaliată, în raport de cantitate şi calitate, pot spune că cel mai mult mi-a plăcut la casa memorială a lui M. Sadoveanu. Majoritatea obiectivelor pe care le-am vizitat au fost în raport de complementaritate cu lecţiile studiate la clasă, despre marii autorii. Cred că ăsta a fost unul dintre scopurile pe care excursia ar fi trebuit să-l atingă şi consider că în cazul meu a reuşit. Suplimentar, prin aceasta excursie, am mai adăugat în valiza "Mari autori", în secţia Mihail Sadoveanu, faptul că au existat cărţi scrise de acesta ce descriau o parte din viaţa sa, când rămâne orfan. Ni s-au recomandat cărţi scrise de acesta, un mare avantaj, prezentate în aşa manieră încât m-a determinat să-mi doresc să le citesc.
Încă un obiectiv din care am avut de învăţat ceva a fost la Humuleşti, la casa lui I. Creangă. La acesta, pot spune că am acumulat, am "furat" o strategie pe care o voi aplica în profesia mea. Ghidul de la casa memorială, avea un mod deosebit de a capta atenţia. Povestea locul prin poveştile lui Ion Creangă. Ne-a strâns pe toţi în jurul său şi avea un mod jucăuş de a povesti,cu joc de cuvinte, cu mimică, eu tind să cred că refăcea schena în care I. Creangă le spunea poveşti elevilor săi.
Toate acestea mă vor ajuta şi forma în cariera mea didactică, dar prin excursia noastră am putut întâlni şi situaţii ce mă formează pentru integrarea în societate.
Am avut o pauză de masă la un retaurant, am luat prânzul. După ce am mâncat, domnul nostru profesor şi-a luat acordeonul şi ne-a spus: "Nu trăi numai prin pântec,nu e viaţă fără cântec." şi împreună cu câţiva colegi am cântat şi ne-am simţit bine. Ce-i drept, poate nu aveam cele mai frumoase voci şi au fost momente când ne-am încurcat, dar doar aşa ne putem perfecţiona, prin încercări. Am tratat această situaţie într-un mod deschis, în ciuda unor dificultăţi. Astfel, am realizat că am datoria, ca un viitor învăţător, să cunosc cântecele populare, şi nu numai, să-mi doresc să le cânt pentru că la rândul meu le voi implanta această dorinţă şi elevilor mei.
Prin intermediu acestei excursii mi-am dezvoltat o trăsătură mai puţin evidentă, cea de a fi sociabilă. Excursia, fiind un fel de parteneriat cu clasa a IX-a D, pentru a se desfăşura armonios şi plăcut am comunicat şi chiar împrietenit cu această clasă. Astfel am devenit mai sociabilă şi am realizat că mă pot integra întru-un nou colectiv dacă sunt deschisă spre ai cunoaşte.
Cât am mers cu autocarul eu m-am uitat în mare parte pe geam, la peisajul diferit şi special al zonei. Aşa am reuşit să fac o poză Ozanei, cea frumos curgătoare după cum o descrie I. Creangă. Au mai fost o multitudine de imagini artistice ale naturii care m-au impresionat, dar nu am putut să le imortalizat printr-o fotografie. La fel au fost şi locurile vizitate, doar că eu am ales să scriu doar despre cele ce au avut adus o experienţă nou şi inedită formării mele.Această excursie, din punctul meu de vedere, a contribui mult la formarea şi evoluarea mea şi pot spune că scopurile propuse au fost atinse.
Joi am discutat despre excursia pe care am facut-o şi despre importanţa obiectivelor vizitate în completarea cunoştinţelor noastre generale, după care am continuat cu maratonul de filme.
Programul "Şcoala altfel" s-a terminat joi pentru interni, deoarece am primit aprobarea de am merge la vechea.
Acest program, din punctul meu de vedere, reprezintă educaţia nonformală în procesul de învăţare, completează educaţia formală prin activităţi extraşcolare, dar care are acelaşi scop, educativ.
